Apihima

Muzică bizantină, Liturgică, cuvinte de folos și învățături ale Sfinților Părinți


Scrie un comentariu

Sfânta Mironosiță întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

Sf-Mironosita-Maria-Magdalena 2

Sfînta Maria, numită Magdalena, a fost uceniţa şi mironosiţa lui Hristos cea dintîi şi cea mai mare decît toate mironosiţele şi purtătoarele de mir. Ea se trăgea din seminţia lui Neftalim, a cărei patrie se cuprinde în hotarele Galileii celei de sus, dintr-un loc ce se numea Magdala şi de unde s-a şi numit Magdalena. Aceasta a trăit în vremea venirii pe pămînt a Domnului nostru Iisus Hristos, ca, după judecăţile lui Dumnezeu, să se arate lucrurile Fiului lui Dumnezeu întru dînsa, precum Însuşi zice despre orbul din naştere. Tot prin voinţa dumnezeiască şi spre oarecare folos sufletesc, ea era muncită şi supărată de şapte duhuri necurate.

Auzind ea de Hristos, Mîntuitorul lumii, Care umbla în vremea aceea prin cetăţile şi satele Galileii, că tămăduia toate bolile şi neputinţele din oameni, izgonea pe diavoli dintr-înşii, propovăduia Evanghelia împărăţiei cerului şi cu puterea Sa dumnezeiască cea dătătoare de tămăduiri, făcea bine tuturor, s-a dus la Dînsul şi s-a învrednicit îndată de milostivirea Lui cea iubitoare de oameni, împreună cu cei miluiţi. Domnul Cel multmilostiv, care cunoştea pe toate mai înainte de facerea lor, a gonit dintr-însa pe cei şapte diavoli muncitori cumpliţi, făcînd-o sănătoasă nu numai cu trupul, dar şi cu sufletul; căci i-a luminat mintea cu lumina cunoştinţei adevărului, făcînd-o să cunoască pe Mesia Cel aşteptat şi să creadă într-Însul, că El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel trimis de Tatăl, spre mîntuirea lumii.
Continuă lectura

Reclame


Scrie un comentariu

Pomenirea Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul

Pomenirea Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul

sf_ilie_15

 

La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie, Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanți prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă.

.

Istoria poporului evreu este presărată de episoade în care personalităţi de seamă au contribuit la reabilitarea religios-morală a evreilor. Înconjuraţi de popoare păgâne politeiste, cu o viaţă morală decăzută, evreii au avut multe momente în care s-au îndepărtat de Dumnezeu şi au îmbrăţişat cultul zeilor păgâni. A fost nevoie mereu de oameni care să readucă poporul ales la credinţa adevărată. Acesta este cu precădere contextul în care au apărut proorocii sau profeţii. Pe lângă viaţa lor curată, sfântă, proorocii au vorbit cu Dumnezeu şi au transmis oamenilor voia sa divină. Unul dintre cei mai mari profeţi ai evreilor este Sf. Ilie Tesviteanul. Continuă lectura


Un comentariu

Sfântul Voievod Ştefan cel Mare

image

   Sfântul Voievod Stefan cel Mare este cinstit de Biserica Ortodoxă Română pe 2 iulie. Mentionam că pe 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe Voievodul Stefan cel Mare în rândul sfinților.

Filã de Acatist la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare în interpretarea Grupului Psaltic „Sf. Ierarh Vasile cel Mare”


Scrie un comentariu

Predica PF Daniel – Duminica a IV -a dupa Rusalii (Vindecarea slugii sutasului)

vindecarea-slugii-sutasului

In vremea aceea, cand a intrat Iisus in Capernaum, iata ca s-a apropiat de Dansul un sutas, rugandu-L si graind: Doamne, servitorul meu zace in casa bolnav, cumplit chinuindu-se. Iisus i-a zis: voi veni si-l voi tamadui. Dar sutasul, raspunzand, a zis: Doamne, eu nu sunt vrednic ca sa intri sub acoperisul meu, ci zi numai cu cuvantul si se va tamadui servitorul meu; caci si eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi, si-i zic acestuia: du-te, si se duce; si celuilalt: vino si vine; si servitorului meu zic: fa aceasta, si face. Auzind acestea Iisus s-a minunat si a zis celor care veneau dupa Dansul: adevarat va spun voua: nici in Israel nu am gasit atata credinta. Drept aceea va spun ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si se vor odihni cu Avraam, cu Isaac si cu Iacob, in imparatia cerurilor; iar fiii imparatiei vor fi izgoniti in intunericul cel mai din afara, acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor. Şi i-a zis Iisus sutasului: du-te, si dupa cum ai crezut, fie tie! Şi s-a tamaduit servitorul lui in ceasul acela. (Matei 8, 5-13)

† DANIEL,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Evanghelia Duminicii a IV-a dupa Rusalii ne relateaza cum Mantuitorul Iisus Hristos a vindecat in Capernaum pe servitorul unui sutas sau centurion roman. Aceasta minune este plina de intelesuri duhovnicesti, avand un caracter profund caritativ sau filantropic si in acelasi timp un caracter misionarVindecarea unui om bolnav de alt neam decat evreu si de alta religie decat cea iudaica are un caracter misionar simbolic, si anume ea prevesteste faptul ca Evanghelia Mantuitorului Iisus Hristos va fi propovaduita in tot Imperiul Roman, si la toate popoarele pentru ca Dumnezeu iubeste pe toti oamenii. Mantuitorul Iisus Hristos arata acum ucenicilor Sai ca poate descoperi credinta puternica si in alte popoare decat in poporul evreu.

Sutasul reinchipuie diferitele etnii care vor crede in Hristos

Mantuitorul Iisus Hristos, vazand credinta mare a sutasului, zice: ‘Adevarat zic voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in Imparatia cerurilor’ (Matei 8, 11). Aceasta profetie a Mantuitorului Iisus Hristos nu se va implini candva, intr-un viitor indepartat, ci incepe a se implini chiar acum, cand Mantuitorul lauda credinta sutasului roman. Acest sutas sau centurion facea parte din trupele de ocupatie ale Ţarii Sfinte. Sutasul roman era, prin traditie, un politeist: romanii se inchinau la mai multi zei, dar printre ei s-au gasit si oameni care admirau invatatura si Persoana Mantuitorului Iisus Hristos. Vazand sau auzind de minunile Lui, si intelegand invatatura Lui minunata, multi dintre pagani au crezut in El. Deci, sutasul din Evanghelia de astazi preinchipuie etniile sau popoarele, altele decat poporul lui Israel, care vor veni la Hristos, vor crede in El si se vor mantui. De aceea zice Mantuitorul ca ‘vor veni multi de la rasarit si de la apus, de la miazazi si miazanoapte si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in Imparatia cerurilor’. Asadar, vor crede in El si se vor mantui multi oameni pe care evreii ii considerau necurati si necredinciosi. Iar ‘fiii imparatiei, spune Mantuitorul, vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara’(Matei 8, 12), adica cei care desi se considera popor ales, dar nu cred in El, aceia se vor lipsi de comuniunea vesnica cu Hristos in Imparatia cerurilor Continuă lectura


Scrie un comentariu

Predica PF Daniel – Duminica a III -a dupa Rusalii (Despre grijile vietii)

Duminica a III-a dupa Rusalii (Despre grijile vietii) Matei 6, 22-33:

Zis-a Domnul catre dansii: luminatorul trupului este ochiul; daca va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat; iar daca ochiul tau va fi rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina care este in tine, este intuneric, cu cat mai mult va fi intunericul! Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni, caci sau pe unul il va uri si pe altul va iubi, sau de unul se va tine si de celalalt nu va avea grija; nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona. Drept aceea va spun voua: sa nu va ingrijiti pentru viata voastra gandind ce veti manca, ori ce veti bea; nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca. Oare nu este viata mai mult decat hrana, si trupul, decat imbracamintea? Uitati-va la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in hambare, si Tatal vostru cel ceresc le hraneste. Au nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele? Şi cine dintre voi, oricat si-ar pune el mintea, poate sa-si adauge la statura sa un cot? Iar de imbracaminte ce va ingrijiti? Luati seama la crinii campului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc, si totusi va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea sa, nu s-a imbracat ca unul dintre ei. Iar daca iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, Dumnezeu in acest fel o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, o putin credinciosilor? Deci, sa nu duceti grija zicand: ce vom manca, sau ce vom bea, sau cu ce ne vom imbraca! Caci toate acestea le cauta paganii; doar stie Tatal vostru cel ceresc ca aveti nevoie de toate acestea. Ci cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea se vor adauga voua.

† DANIEL,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Sfanta Evanghelie din Duminica a III-a dupa Rusalii ne arata sensul adevarat al vietii crestine si modul in care trebuie sa traim viata ca oameni liberi din punct de vedere spiritual. Hristos Domnul incepe cuvantul Sau printr-o remarca, spunand: ‘Luminatorul trupului este ochiul; daca va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat; iar daca ochiul tau va fi rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina care este in tine, este intuneric, cu cat mai mult va fi intunericul!’(Matei 6,22-23). Sfintii Parinti ai Bisericii au interpretat lumina aceasta a ochiului sufletesc ca fiind constiinta sau discernamantul, adica putinta omului de a distinge intre sensul adevarat al vietii si multele devieri sau rataciri de la adevar in viata noastra. Mantuitorul Iisus Hristos vrea sa ne spuna ca daca avem constiinta curata si gandire dreapta, viata noastra se umple de lumina. Insa daca ratiunea sau discernamantul omului sunt intunecate de patimi egoiste si ganduri necurate, atunci viata omului pe pamant devine o existenta intunecata. Mintea, ca ochi sufletesc, este cea care ne conduce in viata, ea ne apropie de Dumnezeu cand Il cautam pe El, sau ne departeaza de Dumnezeu, cand ne atasam in mod excesiv sau exclusiv de lucrurile trecatoare, neglijand chemarea noastra la viata si fericirea vesnica. Cu alte cuvinte, Mantuitorul Iisus Hristos ne indeamna sa avem mai intai grija de suflet si de dobandirea vietii vesnice netrecatoare, iar apoi sa ne ingrijim de mancare, bautura si imbracaminte, adica de cele care sunt necesare vietii biologice.

Continuă lectura


Scrie un comentariu

Baladă a lui Constantin Vodă Brâncoveanu, glas 5 – text după Vasile Alecsandri

Interpretare:  Arhid. Protopsalt Mihail BUCĂ și Grupul TroNoS

Tema baladei o constituie afirmarea conștiinței naționale sub forma ei cea mai înaltă, conștiința creștină ortodoxă în condiții social-istorice extrem de grele, când lupta pentru apărarea ființei naționale, împotriva satanismului islamic reprezentat de Imperiul Otoman, capătă un aspect tragic.