Apihima

Muzică bizantină, Liturgică, cuvinte de folos și învățături ale Sfinților Părinți


Scrie un comentariu

Predica PF Daniel – Duminica a III -a dupa Rusalii (Despre grijile vietii)

Duminica a III-a dupa Rusalii (Despre grijile vietii) Matei 6, 22-33:

Zis-a Domnul catre dansii: luminatorul trupului este ochiul; daca va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat; iar daca ochiul tau va fi rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina care este in tine, este intuneric, cu cat mai mult va fi intunericul! Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni, caci sau pe unul il va uri si pe altul va iubi, sau de unul se va tine si de celalalt nu va avea grija; nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona. Drept aceea va spun voua: sa nu va ingrijiti pentru viata voastra gandind ce veti manca, ori ce veti bea; nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca. Oare nu este viata mai mult decat hrana, si trupul, decat imbracamintea? Uitati-va la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in hambare, si Tatal vostru cel ceresc le hraneste. Au nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele? Şi cine dintre voi, oricat si-ar pune el mintea, poate sa-si adauge la statura sa un cot? Iar de imbracaminte ce va ingrijiti? Luati seama la crinii campului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc, si totusi va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea sa, nu s-a imbracat ca unul dintre ei. Iar daca iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, Dumnezeu in acest fel o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, o putin credinciosilor? Deci, sa nu duceti grija zicand: ce vom manca, sau ce vom bea, sau cu ce ne vom imbraca! Caci toate acestea le cauta paganii; doar stie Tatal vostru cel ceresc ca aveti nevoie de toate acestea. Ci cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea se vor adauga voua.

† DANIEL,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Sfanta Evanghelie din Duminica a III-a dupa Rusalii ne arata sensul adevarat al vietii crestine si modul in care trebuie sa traim viata ca oameni liberi din punct de vedere spiritual. Hristos Domnul incepe cuvantul Sau printr-o remarca, spunand: ‘Luminatorul trupului este ochiul; daca va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat; iar daca ochiul tau va fi rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina care este in tine, este intuneric, cu cat mai mult va fi intunericul!’(Matei 6,22-23). Sfintii Parinti ai Bisericii au interpretat lumina aceasta a ochiului sufletesc ca fiind constiinta sau discernamantul, adica putinta omului de a distinge intre sensul adevarat al vietii si multele devieri sau rataciri de la adevar in viata noastra. Mantuitorul Iisus Hristos vrea sa ne spuna ca daca avem constiinta curata si gandire dreapta, viata noastra se umple de lumina. Insa daca ratiunea sau discernamantul omului sunt intunecate de patimi egoiste si ganduri necurate, atunci viata omului pe pamant devine o existenta intunecata. Mintea, ca ochi sufletesc, este cea care ne conduce in viata, ea ne apropie de Dumnezeu cand Il cautam pe El, sau ne departeaza de Dumnezeu, cand ne atasam in mod excesiv sau exclusiv de lucrurile trecatoare, neglijand chemarea noastra la viata si fericirea vesnica. Cu alte cuvinte, Mantuitorul Iisus Hristos ne indeamna sa avem mai intai grija de suflet si de dobandirea vietii vesnice netrecatoare, iar apoi sa ne ingrijim de mancare, bautura si imbracaminte, adica de cele care sunt necesare vietii biologice.

Omul cu adevarat liber este omul duhovnicesc

In Evanghelia acestei Duminici, Mantuitorul Iisus Hristos nu ne indeamna la lene, ci ne indeamna la eliberare de tirania grijilor de cele materiale. Cand El spune: nu va ingrijiti de mancare, de bautura si de imbracaminte (cf. Matei 6, 31), aceasta inseamna ca nu trebuie sa reducem viata noastra la aspectul ei biologic, material si trecator. Grija pentru mancare, bautura si imbracaminte nu trebuie sa paralizeze viata noastra printr-o robie obsesiva sau printr-o tiranie patimasa a materiei, ci sa avem mai intai grija de sufletul cel nemuritor, adica, sa cautam viata cea vesnica netrecatoare. Cand ne ingrijim prea mult de cele trecatoare uitam de cele vesnice. Mantuitorul Iisus Hristos vrea sa ne elibereze de aceasta tiranie a reducerii vietii noastre la aspectul ei material si trecator, ca sa ne daruiasca libertatea de a hrani sufletul nostru cu prezenta iubitoare a lui Dumnezeu in viata noastra. Iar aceasta prezenta iubitoare a lui Dumnezeu in lume este Pronia cereasca sau Providenta divina, adica purtarea de grija a Creatorului fata de fiintele create de El. Mantuitorul Iisus Hristos ne invata ca nu trebuie sa facem din grija pentru mancare, bautura si imbracaminte o preocupare unica, nici una primara si permanenta, ci mai intai de toate trebuie sa ne gandim la dreptatea si iubirea lui Dumnezeu, care se vad chiar si in purtarea Lui de grija fata de pasarile cerului si crinii campului. De ce? Pentru a intelege din aceasta purtare de grija a lui Dumnezeu pentru fiinte mai neinsemnate cum ar fi pasarile din vazduh sau florile trecatoare ale campului, grija Lui mult mai mare pentru persoana umana, creata dupa chipul Lui si chemata la asemanarea cu El si la comuniune de viata eterna cu El.

Hrana spirituala a sufletului si imbracarea lui cu virtuti sunt prioritati ale vietii crestine

In Evanghelia care se citeste astazi, Mantuitorul ne spune ca trebuie sa dam prioritate sau intaietate vietii spirituale si libertatii noastre sufletesti pentru a nu fi inrobiti de cele materiale, de mancare excesiva si de moda hainelor scumpe, ci sa ne ingrijim mai intai cum se prezinta sufletul nostru in fata lui Dumnezeu prin imbracamintea spirituala pe care i-o dam, avand mintea si inima luminate de rugaciune si de fapte bune. Haina sufletului se lumineaza prin rugaciune fierbinte si viata sfanta traita in curatie si fapte bune. Haina sfinteniei este haina cea mai de pret a sufletului crestin. Iar bucuriile trecatoare se vor subordona acestei stari. Toate cele materiale sunt secundare, ele se pot adauga la cele spirituale, dar nu sa se substituie acestora. Mancarea, bautura si imbracamintea trupului nu trebuie sa devina mai importante decat legatura sau comuniunea cu Dumnezeu, decat rugaciunea si sfintenia vietii. Aceasta este lumina Evangheliei de astazi care straluceste din cuvintele Mantuitorului Iisus Hristos consemnate in Sfanta Evanghelie de la Matei.La o prima vedere, superficiala si pripita, Evanghelia Duminicii a III-a dupa Rusalii da impresia ca Mantuitorul Hristos ne-ar incuraja la pasivitate, la un fel de nepasare privind mancarea, bautura si imbracamintea. Dar, de fapt, Hristos Domnul ne lumineaza intreg textul Evangheliei de astazi prin ultimele cuvinte ale acestei lecturi: ‘Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte se vor adauga voua’ (Matei 6, 33)Acest mai intai este foarte important. Mai intai sa cautam viata vesnica, mai intai sa cautam legatura noastra sfanta, plina de iubire si bucurie cu Dumnezeu Cel sfant, nelimitat si netrecator. Hainele pe care le purtam sunt trecatoare, se uzeaza, se rup si se pierd, iar hrana pe care noi o consumam cu lacomie sau o cautam uneori cu foarte multa preocupare, cu prea multa grija, fie ca sa supravietuim, fie ca sa vietuim in desfatari, este si ea trecatoare, perisabila. A cauta mai intai Imparatia lui Dumnezeu inseamna a ne hrani mai intai cu cele spirituale. Ne hranim mai intai ‘cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu’, deci asimiland in sufletul nostru rational cuvintele sfinte ale Sfintelor Scripturi, dar si hranind sufletul cu Sfintele Taine, pentru a spori legatura noastra spirituala cu Dumnezeu, Izvorul bucuriei vesnice. Imbracamintea trupului este una trecatoare, dar imbracamintea sau imbracarea sufletului si trupului cu virtuti, ca bunatatea, curatia, smerenia, pocainta si toata fapta cea buna devine vesmant luminos de virtuti. Iar aceasta imbracare a sufletului si a trupului in lumina harica si in virtuti incepe la Botez. De aceea, la slujba Botezului noi cerem: ‘da-mi mie haina luminoasa‘. Haina luminoasa a Botezului, a prezentei Duhului Sfant in om, care imbraca sufletul si trupul celui botezat, trebuie mereu curatita de pacate si mereu facuta mai stralucitoare prin savarsirea faptelor bune, ca rodire a dreptei credinte in viata crestinului.Ce este imparatia lui Dumnezeu?Intrucat Mantuitorul Hristos ne invata ca Imparatia lui Dumnezeu trebuie sa fie preocuparea prima si esentiala a vietii noastre, Biserica a pus in practica aceasta invatatura din Evanghelie si prin faptul ca atat inainte de mancare, cat si dupa mancare rostim o rugaciune. De pilda, inainte de masa de pranz rostim rugaciunea ‘Tatal nostru’, in care mai intai cerem: ‘Vie imparatia Ta, faca-Se voia Ta, precum in cer asa si pre pamant‘ (Matei 6, 10), iar apoi zicem: ‘painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi‘ (Matei 6, 11). In rugaciunea rostita dupa masa de pranz cerem ‘si nu ne lipsi pe noi nici de cereasca Ta Imparatie’Vedem aici legatura dintre rugaciune ca hrana spirituala pentru suflet si mancare ca hrana materiala pentru trup.Ce este imparatia lui Dumnezeu pe care noi trebuie sa o cautam permanent si cu prioritate? Imparatia lui Dumnezeu este comuniunea de viata si iubire vesnica a Preasfintei Treimi cu sfintii ingeri si cu oamenii sfinti care implinesc in viata lor voia lui Dumnezeu. De aceea, cand incepe celebrarea Sfintei Liturghii, in timpul careia cautam in modul cel mai intens Imparatia lui Dumnezeu, preotul zice: ‘Binecuvantata este Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in veci vecilor‘.

In Biserica pregustam bucuria Imparatiei Preasfintei Treimi

Aproape toate Sfintele Taine din Biserica Ortodoxa, cu exceptia Tainei Spovedaniei (care este, de fapt, pregatire pentru Sfanta Liturghie), incep cu aceasta binecuvantare a Imparatiei Tatalui, Fiului si Sfantului Duh. De ce? Deoarece noi, fiind botezati in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, cerem permanent harul Preasfintei Treimi si ne bucuram de iubirea Preasfintei Treimi, aratata noua in si prin Iisus HristosIar pregustarea luminii Imparatiei Preasfintei Treimi se traieste in Biserica, pentru ca Biserica este plina de prezenta harica a Preasfintei Treimi in toate lucrarile ei sfinte: slujbe, sarbatori, Sfinte Taine si ierurgii.In Epistola catre Coloseni, Sfantul Apostol Pavel ne aduce o lamurire in plus privind Imparatia lui Dumnezeu, si anume ca Imparatia lui Dumnezeu Tatal este Imparatia ‘Fiului iubirii Sale‘ (cf. Coloseni 1, 13). Ea este Imparatia in care se arata iubirea Tatalui fata de Fiul, confirmata de Duhul Sfant, precum si iubirea Tatalui fata de toti cei care au fost infiati, prin Duhul Sfant si apa Botezului, in Dumnezeu Fiul, si au devenit frati intru Hristos, fii ai Tatalui ceresc, pe baza credintei lor in Dumnezeu Fiul intrupat. Deci, cand vorbim despre Imparatia lui Dumnezeu, intelegem ca ea este Imparatia Fiului iubirii SaleCa atare, in iubirea Lui fata de Fiul Sau Cel vesnic, Dumnezeu Tatal ne cheama si pe noi, oamenii, ca sa fim partasi la viata si fericirea vesnica.Cautarea Imparatiei Preasfintei Treimi se arata prin pocainta, prin marturisirea dreptei credinte, prin rugaciunea fierbinte si viata curata. De aceea, cand incepem rugaciunile noastre invocam mai intai pe Duhul Sfant, Imparatul ceresc, ca sa ne curateasca de toata intinaciunea. Iar a doua rugaciune incepatoare, rostita dupa Imparate ceresc, este rugaciunea Preasfanta Treime, miluieste-ne pre noi, precedata de invocarea treimica Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi. Apoi rostim rugaciunea Tatal nostru, pentru a arata ca iubirea Preasfintei Treimi isi are izvorul in Dumnezeu Tatal, din Care Se naste vesnic Fiul si purcede vesnic Duhul Sfant, Ei impartasindu-se vesnic de iubirea Tatalui. Iar noi oamenii suntem chemati, prin harul Sfintei Treimi de la Botez, sa intram in aceasta iubire vesnica a Preasfintei Treimi. Acum, pe pamant, Imparatia lui Dumnezeu sau a Preasfintei Treimi este tainic prezenta in Biserica si este simbolizata iconic de Sfantul Altar, de unde primim Sfintele Taine ca arvuna a vietii ceresti vesnice. Insa dupa invierea trupurilor din stricaciune si dupa schimbarea cerului si pamantului de acum in cer nou si pamant nou, vom primi nu doar arvuna Imparatiei lui Dumnezeu, ci plinatatea ei. De aceea, cand ne impartasim cu Sfanta Euharistie, ne rugam lui Hristos, zicand: ‘da-ne noua sa ne impartasim mai cu adevarat (mai deplin) in ziua cea neinserata a Imparatiei Tale’.Sa ne ajute Hristos Domnul sa traim ca oameni duhovnicesti liberi care cauta mai intai de toate Imparatia lui Dumnezeu prin rugaciune si prin fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi si spre mantuirea noastra. Amin!

Reclame


Scrie un comentariu

Începutul Postului Nașterii Domnului

Postul este o harismă dumnezeiască, este hrana îngerilor, prietenul fecioarelor, sporul în cele ale casei; postul este apărătorul celor ce se pocăiesc, însoţitorul rugăciunii, începutul bogăţiei duhovniceşti, mângâierea celor săraci, ajutorul celor în necazuri; postul alungă somnul şi aduce cântarea de imnuri, postul este apa care ne răcoreşte, pregătindu-ne să bem din izvorul nemuririi.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)

izvorul-sanatatii-viata-in-hristos

Sfinţii Părinţi ai Bisericii afirmă că postul este întru totul duhovnicesc. Abstinenţa de la mâncărurile de toate felurile şi grase nu are decât un singur scop: întărirea sufletului pentru a rezista în războiul dus de trup (împotriva poftelor şi a patimilor), spre a se arăta biruitor şi a primi de la Dumnezeu, Dătătorul Legii, cununa neveştejită a biruinţei.

Sfântul Vasile cel Mare defineşte postul ca înstrăinare de rele, spunând: „Binele postului nu izvorăşte de pe urma înfrânării de la mâncăruri numai; pentru că adevăratul post înseamnă alungarea şi înfierarea relelor; dezleagă orice legătură pe care o ai cu nedreptatea; renunţă la a-ţi întrista aproapele; iartă-i datoriile (pe care le are faţă de tine); nu posti numai în împrejurări grele şi când te afli în duşmănie (cu aproapele); nu mănânci carne, dar îţi mănânci (de viu) fratele; te abţii de la vin, dar nu şi de la injurii; aştepţi să te împărtăşeşti (când vine) seara, dar îţi petreci ziua în tribunale”; şi iarăşi: „Postul înseamnă înfrânarea limbii, stăpânirea mâniei, îndepărtarea de pofte, calomnie, minciună, jurăminte [strâmbe]; întru acestea, aşadar, este postirea cea bună.” Continuă lectura


Scrie un comentariu

Slujbă de priveghere în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena la Catedrala Patriarhală

În seara zilei de 23 octombrie 2016 Slujba Privegherii la Catedrala Patriarhală este oficiată de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal. Slujba din seara aceasta este săvârşită în cinstea Sfinţilor Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena, ocrotitori ai Catedralei Patriarhale, dar şi pentru sfinţii sărbătoriţi în 24 octombrie 2016: Sf. M. Mc. Areta, Sf. Mc. Marcu, Sotirih şi Valentin.

Ierarhul a rostit şi un cuvânt în care a subliniat că Sfinţii Împăraţi au primit semn de la Dumnezeu, semnul Cinstitei şi de viaţă Făcătoarei Cruci. De asemenea, Sfânta Elena, dorind să meargă la Ierusalim, a descoperit Sfânta Cruce şi Mormântul Domnului.

Răspunsurile liturgice sunt date de Grupul Psaltic Potirul al Mănăstirii Radu Vodă.

Foto: basilica.ro


Scrie un comentariu

Sfântul Cuvios Neofit Zăvorâtul a ajuns la Iaşi. Moaştele sale au fost aduse de o delegaţie cipriotă

O delegaţie cipriotă, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Atanasie, Mitropolit de Limassol, a adus la Iaşi în dimineaţa zilei de 12 octombrie 2016 moaştele Sf. Cuv. Neofit Zăvorâtul. Oaspeţii au fost întâmpinaţi pe Aeroportul Internaţional din Iaşi de o delegaţie condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, după cum ne-a precizat Tudorel Rusu.

Primirea oficială a avut loc în Catedrala mitropolitană din Iaşi, fiind urmată de o slujbă de Te-Deum oficiată de Preasfinţitul Părinte Calinic, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

La final, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei le-a urat Bun venitoaspeţilor. De asemenea, Înalptreasfinţia Sa şi-a exprimat încrederea că Sf. Cuv. Neofit Zăvorâtul va deveni mai cunoscut în ţara noastră după prezenţa sa la manifestările religioase dedicate Ocrotitoarei Moldovei.

Rânduit-a Dumnezeu să avem pentru câteva zile aici, la Iași, o părticică din moaștele Sfântului Neofit Zăvorâtul, mare pustnic de la începutul mileniului II al creștinătății, trăitor în insula Cipru și nevoitor timp de peste 60 de ani într-o grotă din această insulă binecuvântată. Sfintele sale moaște vor fi așezate lângă moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și vor rămâne spre închinarea pelerinilor până în ziua de sâmbătă, 15 octombrie. Acest mare sfânt al Bisericii,  odată cu prezența sfintelor sale moaște în țara noastră și prin tipărirea în limba română a operei sale filocalice în cinci volume, va deveni mai cunoscut și în arealul nostru românesc. Sfântul Cuvios Neofit va fi de acum cunoscut atât în sfintele noastre mănăstiri, cât și în casele credincioșilor; opera sa filocalică va hrăni cu siguranță sufletele credincioșilor  însetate de adevăr, de iubire, de frumusețe, a spus ierarhul.

La rândul său, Mitropolitul de Limassol a transmis salutul ierarhilor, clerului şi credincioşilor din  Biserica Ortodoxă din Cipru.

Pentru noi este o mare binecuvântare faptul că ne aflăm împreună cu frățiile voastre la această sfântă sărbătoare. Dar este și o mare binecuvântare și pentru că, prin prilejul acestui sfânt hram, am adus cu noi sfintele moaște ale Sfântului Neofit. Sfântul Neofit Zăvorâtul este unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Bisericii Ciprului. Este sfântul care înfrumusețează biserica noastră locală a Ciprului de mai multe veacuri, iar atât mănăstirea sa, cât și locul nevoinței sale, sunt pentru noi spitale duhovnicești unde ne vindecăm de patimile și păcatele noastre și liman duhovnicesc unde ne odihnim de problemele și de ispitele zilnice. Considerăm a fi un mare eveniment duhovnicesc faptul că un sfânt al Bisericii Ciprului a fost adus spre spre închinare și spre venerare poporului dreptcredincios din Moldova și România. Vă transmit cu această ocazie și urările de bine și dragoste din partea ierarhilor Bisericii Ciprului, a clerului și a poporului nostru dreptcredincios și vă mulțumesc foarte mult pentru cinstea acordată și pentru iubirea frățească pe care ne-o arătați.

Sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Neofit au fost aşezate spre închinare alături de moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. În această seară, de la ora 19:00, moaştele celor doi sfinți vor fi purtate în procesiunea Calea Sfinţilorce va avea loc pe străzile din centrul Iaşului.

Foto: Doxologia.ro

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursa: basilica.ro