Apihima

Muzică bizantină, Liturgică, cuvinte de folos și învățături ale Sfinților Părinți


Scrie un comentariu

Predica PF Daniel – Duminica a III -a dupa Rusalii (Despre grijile vietii)

Duminica a III-a dupa Rusalii (Despre grijile vietii) Matei 6, 22-33:

Zis-a Domnul catre dansii: luminatorul trupului este ochiul; daca va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat; iar daca ochiul tau va fi rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina care este in tine, este intuneric, cu cat mai mult va fi intunericul! Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni, caci sau pe unul il va uri si pe altul va iubi, sau de unul se va tine si de celalalt nu va avea grija; nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona. Drept aceea va spun voua: sa nu va ingrijiti pentru viata voastra gandind ce veti manca, ori ce veti bea; nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca. Oare nu este viata mai mult decat hrana, si trupul, decat imbracamintea? Uitati-va la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in hambare, si Tatal vostru cel ceresc le hraneste. Au nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele? Şi cine dintre voi, oricat si-ar pune el mintea, poate sa-si adauge la statura sa un cot? Iar de imbracaminte ce va ingrijiti? Luati seama la crinii campului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc, si totusi va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea sa, nu s-a imbracat ca unul dintre ei. Iar daca iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, Dumnezeu in acest fel o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, o putin credinciosilor? Deci, sa nu duceti grija zicand: ce vom manca, sau ce vom bea, sau cu ce ne vom imbraca! Caci toate acestea le cauta paganii; doar stie Tatal vostru cel ceresc ca aveti nevoie de toate acestea. Ci cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea se vor adauga voua.

† DANIEL,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Sfanta Evanghelie din Duminica a III-a dupa Rusalii ne arata sensul adevarat al vietii crestine si modul in care trebuie sa traim viata ca oameni liberi din punct de vedere spiritual. Hristos Domnul incepe cuvantul Sau printr-o remarca, spunand: ‘Luminatorul trupului este ochiul; daca va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat; iar daca ochiul tau va fi rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina care este in tine, este intuneric, cu cat mai mult va fi intunericul!’(Matei 6,22-23). Sfintii Parinti ai Bisericii au interpretat lumina aceasta a ochiului sufletesc ca fiind constiinta sau discernamantul, adica putinta omului de a distinge intre sensul adevarat al vietii si multele devieri sau rataciri de la adevar in viata noastra. Mantuitorul Iisus Hristos vrea sa ne spuna ca daca avem constiinta curata si gandire dreapta, viata noastra se umple de lumina. Insa daca ratiunea sau discernamantul omului sunt intunecate de patimi egoiste si ganduri necurate, atunci viata omului pe pamant devine o existenta intunecata. Mintea, ca ochi sufletesc, este cea care ne conduce in viata, ea ne apropie de Dumnezeu cand Il cautam pe El, sau ne departeaza de Dumnezeu, cand ne atasam in mod excesiv sau exclusiv de lucrurile trecatoare, neglijand chemarea noastra la viata si fericirea vesnica. Cu alte cuvinte, Mantuitorul Iisus Hristos ne indeamna sa avem mai intai grija de suflet si de dobandirea vietii vesnice netrecatoare, iar apoi sa ne ingrijim de mancare, bautura si imbracaminte, adica de cele care sunt necesare vietii biologice.

Omul cu adevarat liber este omul duhovnicesc

In Evanghelia acestei Duminici, Mantuitorul Iisus Hristos nu ne indeamna la lene, ci ne indeamna la eliberare de tirania grijilor de cele materiale. Cand El spune: nu va ingrijiti de mancare, de bautura si de imbracaminte (cf. Matei 6, 31), aceasta inseamna ca nu trebuie sa reducem viata noastra la aspectul ei biologic, material si trecator. Grija pentru mancare, bautura si imbracaminte nu trebuie sa paralizeze viata noastra printr-o robie obsesiva sau printr-o tiranie patimasa a materiei, ci sa avem mai intai grija de sufletul cel nemuritor, adica, sa cautam viata cea vesnica netrecatoare. Cand ne ingrijim prea mult de cele trecatoare uitam de cele vesnice. Mantuitorul Iisus Hristos vrea sa ne elibereze de aceasta tiranie a reducerii vietii noastre la aspectul ei material si trecator, ca sa ne daruiasca libertatea de a hrani sufletul nostru cu prezenta iubitoare a lui Dumnezeu in viata noastra. Iar aceasta prezenta iubitoare a lui Dumnezeu in lume este Pronia cereasca sau Providenta divina, adica purtarea de grija a Creatorului fata de fiintele create de El. Mantuitorul Iisus Hristos ne invata ca nu trebuie sa facem din grija pentru mancare, bautura si imbracaminte o preocupare unica, nici una primara si permanenta, ci mai intai de toate trebuie sa ne gandim la dreptatea si iubirea lui Dumnezeu, care se vad chiar si in purtarea Lui de grija fata de pasarile cerului si crinii campului. De ce? Pentru a intelege din aceasta purtare de grija a lui Dumnezeu pentru fiinte mai neinsemnate cum ar fi pasarile din vazduh sau florile trecatoare ale campului, grija Lui mult mai mare pentru persoana umana, creata dupa chipul Lui si chemata la asemanarea cu El si la comuniune de viata eterna cu El.

Hrana spirituala a sufletului si imbracarea lui cu virtuti sunt prioritati ale vietii crestine

In Evanghelia care se citeste astazi, Mantuitorul ne spune ca trebuie sa dam prioritate sau intaietate vietii spirituale si libertatii noastre sufletesti pentru a nu fi inrobiti de cele materiale, de mancare excesiva si de moda hainelor scumpe, ci sa ne ingrijim mai intai cum se prezinta sufletul nostru in fata lui Dumnezeu prin imbracamintea spirituala pe care i-o dam, avand mintea si inima luminate de rugaciune si de fapte bune. Haina sufletului se lumineaza prin rugaciune fierbinte si viata sfanta traita in curatie si fapte bune. Haina sfinteniei este haina cea mai de pret a sufletului crestin. Iar bucuriile trecatoare se vor subordona acestei stari. Toate cele materiale sunt secundare, ele se pot adauga la cele spirituale, dar nu sa se substituie acestora. Mancarea, bautura si imbracamintea trupului nu trebuie sa devina mai importante decat legatura sau comuniunea cu Dumnezeu, decat rugaciunea si sfintenia vietii. Aceasta este lumina Evangheliei de astazi care straluceste din cuvintele Mantuitorului Iisus Hristos consemnate in Sfanta Evanghelie de la Matei.La o prima vedere, superficiala si pripita, Evanghelia Duminicii a III-a dupa Rusalii da impresia ca Mantuitorul Hristos ne-ar incuraja la pasivitate, la un fel de nepasare privind mancarea, bautura si imbracamintea. Dar, de fapt, Hristos Domnul ne lumineaza intreg textul Evangheliei de astazi prin ultimele cuvinte ale acestei lecturi: ‘Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte se vor adauga voua’ (Matei 6, 33)Acest mai intai este foarte important. Mai intai sa cautam viata vesnica, mai intai sa cautam legatura noastra sfanta, plina de iubire si bucurie cu Dumnezeu Cel sfant, nelimitat si netrecator. Hainele pe care le purtam sunt trecatoare, se uzeaza, se rup si se pierd, iar hrana pe care noi o consumam cu lacomie sau o cautam uneori cu foarte multa preocupare, cu prea multa grija, fie ca sa supravietuim, fie ca sa vietuim in desfatari, este si ea trecatoare, perisabila. A cauta mai intai Imparatia lui Dumnezeu inseamna a ne hrani mai intai cu cele spirituale. Ne hranim mai intai ‘cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu’, deci asimiland in sufletul nostru rational cuvintele sfinte ale Sfintelor Scripturi, dar si hranind sufletul cu Sfintele Taine, pentru a spori legatura noastra spirituala cu Dumnezeu, Izvorul bucuriei vesnice. Imbracamintea trupului este una trecatoare, dar imbracamintea sau imbracarea sufletului si trupului cu virtuti, ca bunatatea, curatia, smerenia, pocainta si toata fapta cea buna devine vesmant luminos de virtuti. Iar aceasta imbracare a sufletului si a trupului in lumina harica si in virtuti incepe la Botez. De aceea, la slujba Botezului noi cerem: ‘da-mi mie haina luminoasa‘. Haina luminoasa a Botezului, a prezentei Duhului Sfant in om, care imbraca sufletul si trupul celui botezat, trebuie mereu curatita de pacate si mereu facuta mai stralucitoare prin savarsirea faptelor bune, ca rodire a dreptei credinte in viata crestinului.Ce este imparatia lui Dumnezeu?Intrucat Mantuitorul Hristos ne invata ca Imparatia lui Dumnezeu trebuie sa fie preocuparea prima si esentiala a vietii noastre, Biserica a pus in practica aceasta invatatura din Evanghelie si prin faptul ca atat inainte de mancare, cat si dupa mancare rostim o rugaciune. De pilda, inainte de masa de pranz rostim rugaciunea ‘Tatal nostru’, in care mai intai cerem: ‘Vie imparatia Ta, faca-Se voia Ta, precum in cer asa si pre pamant‘ (Matei 6, 10), iar apoi zicem: ‘painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi‘ (Matei 6, 11). In rugaciunea rostita dupa masa de pranz cerem ‘si nu ne lipsi pe noi nici de cereasca Ta Imparatie’Vedem aici legatura dintre rugaciune ca hrana spirituala pentru suflet si mancare ca hrana materiala pentru trup.Ce este imparatia lui Dumnezeu pe care noi trebuie sa o cautam permanent si cu prioritate? Imparatia lui Dumnezeu este comuniunea de viata si iubire vesnica a Preasfintei Treimi cu sfintii ingeri si cu oamenii sfinti care implinesc in viata lor voia lui Dumnezeu. De aceea, cand incepe celebrarea Sfintei Liturghii, in timpul careia cautam in modul cel mai intens Imparatia lui Dumnezeu, preotul zice: ‘Binecuvantata este Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in veci vecilor‘.

In Biserica pregustam bucuria Imparatiei Preasfintei Treimi

Aproape toate Sfintele Taine din Biserica Ortodoxa, cu exceptia Tainei Spovedaniei (care este, de fapt, pregatire pentru Sfanta Liturghie), incep cu aceasta binecuvantare a Imparatiei Tatalui, Fiului si Sfantului Duh. De ce? Deoarece noi, fiind botezati in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, cerem permanent harul Preasfintei Treimi si ne bucuram de iubirea Preasfintei Treimi, aratata noua in si prin Iisus HristosIar pregustarea luminii Imparatiei Preasfintei Treimi se traieste in Biserica, pentru ca Biserica este plina de prezenta harica a Preasfintei Treimi in toate lucrarile ei sfinte: slujbe, sarbatori, Sfinte Taine si ierurgii.In Epistola catre Coloseni, Sfantul Apostol Pavel ne aduce o lamurire in plus privind Imparatia lui Dumnezeu, si anume ca Imparatia lui Dumnezeu Tatal este Imparatia ‘Fiului iubirii Sale‘ (cf. Coloseni 1, 13). Ea este Imparatia in care se arata iubirea Tatalui fata de Fiul, confirmata de Duhul Sfant, precum si iubirea Tatalui fata de toti cei care au fost infiati, prin Duhul Sfant si apa Botezului, in Dumnezeu Fiul, si au devenit frati intru Hristos, fii ai Tatalui ceresc, pe baza credintei lor in Dumnezeu Fiul intrupat. Deci, cand vorbim despre Imparatia lui Dumnezeu, intelegem ca ea este Imparatia Fiului iubirii SaleCa atare, in iubirea Lui fata de Fiul Sau Cel vesnic, Dumnezeu Tatal ne cheama si pe noi, oamenii, ca sa fim partasi la viata si fericirea vesnica.Cautarea Imparatiei Preasfintei Treimi se arata prin pocainta, prin marturisirea dreptei credinte, prin rugaciunea fierbinte si viata curata. De aceea, cand incepem rugaciunile noastre invocam mai intai pe Duhul Sfant, Imparatul ceresc, ca sa ne curateasca de toata intinaciunea. Iar a doua rugaciune incepatoare, rostita dupa Imparate ceresc, este rugaciunea Preasfanta Treime, miluieste-ne pre noi, precedata de invocarea treimica Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi. Apoi rostim rugaciunea Tatal nostru, pentru a arata ca iubirea Preasfintei Treimi isi are izvorul in Dumnezeu Tatal, din Care Se naste vesnic Fiul si purcede vesnic Duhul Sfant, Ei impartasindu-se vesnic de iubirea Tatalui. Iar noi oamenii suntem chemati, prin harul Sfintei Treimi de la Botez, sa intram in aceasta iubire vesnica a Preasfintei Treimi. Acum, pe pamant, Imparatia lui Dumnezeu sau a Preasfintei Treimi este tainic prezenta in Biserica si este simbolizata iconic de Sfantul Altar, de unde primim Sfintele Taine ca arvuna a vietii ceresti vesnice. Insa dupa invierea trupurilor din stricaciune si dupa schimbarea cerului si pamantului de acum in cer nou si pamant nou, vom primi nu doar arvuna Imparatiei lui Dumnezeu, ci plinatatea ei. De aceea, cand ne impartasim cu Sfanta Euharistie, ne rugam lui Hristos, zicand: ‘da-ne noua sa ne impartasim mai cu adevarat (mai deplin) in ziua cea neinserata a Imparatiei Tale’.Sa ne ajute Hristos Domnul sa traim ca oameni duhovnicesti liberi care cauta mai intai de toate Imparatia lui Dumnezeu prin rugaciune si prin fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi si spre mantuirea noastra. Amin!

Reclame


Scrie un comentariu

Slavă, la Duminica Ortodoxiei

duminica-ortodoxiei

În Duminica Ortodoxiei, a biruinţei asupra iconoclasmului, a acceptării icoanelor ca limbaj universal al iubirii sincere, încurajatoare şi compătimitoare, aşezăm în inimile dumneavoastră îndemnul de a preţui sfintele icoane şi de a le pune la loc de cinste în casă. Nu ascunse după uşă, nu în bibliotecă, nu alături de posterul vedetei favorite, nu lângă scluptura unui Buddah „mic şi drăguţ”, ci în văzul tuturor, ca toţi să dea Slavă lui Dumnezeu şi sfinţilor Săi. Nu toţi avem pereţi la răsărit, dar toţi putem avea gândul la Răsăritul cel de Sus şi putem comunica, fără disensiuni, în limbajul etern viu şi cald a iconografiei.


Scrie un comentariu

Suflete al meu …

La mijlocul Canonului de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul se cântă un condac special care spune aşa: „Suflete al meu, suflete al meu, scoală! Pentru ce dormi? Sfârşitul se apropie şi te vei tulbura. Deşteaptă-te, dar, ca să se milostivească spre tine Hristos Dumnezeu, Cel ce este pretutindeni şi toate le plineşte”. Aceasta este o atenţionare a sufletului căruia i se aduce aminte de vremea judecăţii, dar şi o invitaţie de a lucra virtutea pentru a putea beneficia de mila lui Dumnezeu.


Scrie un comentariu

Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

duminica_izgonirii_lui_adam_din_rai_-_a_lasatului_sec_de_branza_3

Postul – Ofrandă a iubirii omului față de Dumnezeu

Zis-a Domnul: dacă veţi ierta oamenilor greşelile lor, şi vouă Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. Iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii, căci ei îşi întunecă feţele lor, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun vouă că îşi iau răsplata lor. Iat tu, când posteşti, unge-ţi capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns; şi Tatăl tău care vede cele ascunse îţi va răsplăti ţie. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde moliile şi rugina le strică, şi unde furii le sapă şi le fură. Ci vă adunaţi comori în cer, unde nici moliile, nici rugina nu le strică, şi unde furii nu le sapă, nici le fură. Că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.

Evanghelia duminicii Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lăsatului sec de brânză este o lumină pentru sufletul nostrum în toata perioada Postului Sfintelor Paști. Duminica aceasta are o importanță majoră, deoarece îndată după ea, luni, începe o perioadă lungă de urcuș duhovnicesc interior spre Înviere, și anume: Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare.

Iertarea semenilor luminează sufletul omului pentru comuniunea lui cu Dumnezeu

Evanghelia Duminicii ”Izgonirii lui Adam din Rai” este adâncă în înțelesurile ei, deși cuvintele ei sunt simple și puține. Domnul Iisus Hristos, ne arată că iertarea este începutul bun al perioadei de post. Iertăm unii altora greșelile pentru ca și Dumnezeu să ne ierte păcatele sau greșelile noastre. Iertăm greșelile altora, pentru a fi în pace și comuniune cu toți oamenii și pentru a ne asemăna cu Dumnezeu Cel Milostiv și Iertător. Prin aceasta, Evanghelia ne învață că relația omului cu Dumnezeu depinde de relația lui cu semenii săi, că omul nu se poate apropia de Dumnezeu nesocotind pe aproapele său. Întrucât fiecare om este creat după chipul lui Dumnezeu Cel Milostiv îndreptat spre umanitate, există o legătură sfântă între Dumnezeu și fiecare om. Modul și măsura în care omul arată iubire față de semenii săi contribuie mult la construirea, cultivarea și aprofundarea relației ui de comuniune cu Dumnezeu. Făcătorul cerului și al pământului și iubitorul de oameni. Nimeni nu poate intra în post, ca luptă duhovnicească pentru curățirea de păcate și de luminare a sufletului, fără iertare, deoarece prin iertarea altora se cultivă smerenia și libertatea interioară a omului datornic de-a trăi în iubirea milostivă a lui Dumnezeu. De aceea, la Vecernia din duminica aceasta cerem tuturor să ne ierte greşelile noastre şi noi iertăm greşelile tuturorIertarea greşelilor aproapelui implică adesea o răstignire a propriului egoism şi deschide sufletul spre înviere, spre o nouă stare de comunicare şi comuniune a omului cu Dumnezeu şi cu semenii. Prin iertarea greşelilor cuiva se recunoaşte că persoana respectivă nu trebuie redusă la o faptă rea pe care a săvârşit-o la un moment dat când a supărat pe cineva, deoarece aceeaşi persoană poate face şi mult bine. Continuă lectura


Scrie un comentariu

Rugăciunea Sfântului Mucenic Trifon

139248_sfantul-trifon-insecte-1

RUGĂCIUNE
ce se face la ţarine, vii sau grădini când se strică
semănăturile de insecte sau alte vietăţi, lăcuste, gândaci şi
altele
Se cade a se face Liturghie, să se aprindă candelă la Sf. Trifon
sau la Sf. Eustaţiu, sau a hramului ce va fi şi după aceia luând
untdelemn din candelă şi agheasmă de la Botezul Domnului,
stropeşte Preotul cruciş ţarina, via sau grădina, şi zice aceasta
rugăciune:

Domnului să ne rugăm,

     Doamne Dumnezeul nostru Cela ce la începutul facerii ai creat cerul şi pământul; şi cerul l-ai înfrumuseţat cu mari luminători, ca să lumineze pământul şi prin ele să ne
luminăm de Tine Unul Făcătorul şi Stăpânul făpturii; iar pământul l-ai înfrumuseţat cu verdeaţă, cu iarbă şi cu multe feluri de seminţe ce rodesc după fel, şi l-ai împodobit spre
înfrumuseţare şi bun miros, şi cu toate florile, l-ai binecuvântat. Însuţi şi acum, Stăpâne, caută din Sfântul Tău locaş spre proprietatea aceasta a robului Tău (N) şi o binecuvintează; fereşte-o de tot farmecul şi vrajba, de tot răul, de încercarea vicleană şi de uneltirile oamenilor răi, şi dă ei a aduce roduri la timp, pline de binecuvântarea Ta; şi
stârpeşte de pre dânsa toată fiara, insecta, toată urgia şi răutatea ce o ameninţă cu stricăciune. Că s-a Sfinţit şi s-a preamărit, preacinstit şi preaîncuviinţat numele Tău, al
Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor, Amin. Continuă lectura